Evanghelia Duminicii întâi din Post – Comentarii Patristice

(In. 1, 46) Şi i-a zis Natanael: Din Nazaret poate fi ceva bun? Filip i-a zis: Vino şi vezi.

Natanael este de acord că se aşteaptă ca mari lucruri să apară din Nazaret. Este, cred, clar că nu a luat Nazaretul ca pe o garanţie a ceea ce căuta, aducând împreună cunoaşterea de la Moise şi de la Profeţi, ca unul care era îndrăgostit de învăţătură, ci câştigă o rapidă înţelegere: vino şi vezi.

Filip spune: Vederea va fi suficientă pentru credinţă. Tot ceea ce ai nevoie este să vorbeşti cu El, şi vei fi total gata să mărturiseşti fără ezitare că El este într-adevăr Unul Cel aşteptat. Dar trebuie să credem că era un har dumnezeiesc şi negrăit revărsându-se din cuvintele Mântuitorului nostru care atrăgea sufletele ascultătorilor. Căci, dacă cuvântul lui e mare întru putere, este şi eficace în convingere.

(Sfântul Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia după Ioan 2.1, traducere pentru Doxologia.ro de Iosif Agaton).

(In. 1, 47) Iisus a văzut pe Natanael venind către El şi a zis despre el: Iată, cu adevărat, israelit în care nu este vicleşug.

Iisus îl laudă şi îl aprobă pe omul care spune: Poate ceva bun să iasă din Nazaret? Şi totuşi n-ar fi trebuit mai degrabă să găsească greşeală în el? Sigur că nu.

Căci cuvintele nu sunt ale unui necredincios sau ale unuia care merită ruşine, ci laudă. Cum poţi spune aceasta? Pentru că Natanael a luat în considerare scrierile profeţilor mai mult decât Filip. Căci el a auzit din Scripturi că Hristos trebuie să vină din Betleem, din satul din care a fost David. Credinţa era răspândită printre iudei, şi profetul a proclamat-o din vechime (Mt. 2, 6; Mih. 5, 2)… Şi atunci, când a auzit că Iisus este din Nazaret, el era neliniştit şi îndoielnic, văzând că mărturia lui Filip era în discordanţă cu predicţia proorocului.

(Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Evanghelia după Ioan 20.1, traducere pentru Doxologia.ro de Iosif Agaton).

(In. 1, 47) Iisus a văzut pe Natanael venind către El şi a zis despre el: Iată, cu adevărat, israelit în care nu este vicleşug.

Chiar dacă profetul a spus că un Conducător şi un Prinţ se va ridica din Betleem (Mih. 5, 2), Natanael a auzit că Iisus era din Nazaret, şi acest lucru nu era scris nicăieri în Scripturi. Deci, când l-a văzut Domnul, El (Iisus) a dat mărturie pentru dânsul, pentru că el nu era ca scribii care lucrau cu înşelăciune în relaţie cu Scripturile, încercând să facă interpretările să urmeze dorinţei lor. El spune: Acesta este un scrib (învăţător) în care nu am văzut niciun vicleşug. Căci înainte de a-l cunoaşte pe Domnul, el a întrebat dacă Nazaretul ar fi putut da un Prinţ, aşa cum scria despre Betleem.

(Sfântul Efrem Sirul, Comentariu la Diatesaronul lui Tațian 4.19, traducere pentru Doxologia.ro de Iosif Agaton).

(In. 1, 50-51)Răspuns-a Iisus şi i-a zis: Pentru că ţi-am spus că te-am văzut sub smochin, crezi? Mai mari decât acestea vei vedea. Şi i-a zis: Adevărat, adevărat zic vouă, de acum veţi vedea cerul deschizându-se şi pe îngerii lui Dumnezeu suindu-se şi coborându-se peste Fiul Omului.

Vedeţi cum el îl conduce încetul cu încetul de la pământ la cer şi îl face să nu mai gândească despre El doar ca om? Căci unul căruia îngerii slujesc şi peste care îngerii suie şi coboară, cum ar putea fi doar om? De aceea, El a spus: Mai mari lucruri decât acestea vei vedea. Şi pentru a dovedi aceasta, el introduce slujirea îngerilor. Ceea ce vrea să spună este ceva de genul: Ţi se pare ţie, Natanael, că este un lucru mare că tu m-ai mărturisit a fi Împăratul lui Israel? Ce vei mai spune atunci când vei vedea îngerii suindu-se şi coborându-se peste Mine? El îl convinge pe el prin aceste cuvinte să Îl primească pe El ca Împăratul îngerilor.

Căci peste El, ca fiind Unicul Fiul al Împăratului, slujitorii imperiali suie şi coboară, o dată la vremea răstignirii, şi apoi din nou la vremea Învierii şi Înălţării, şi înainte de aceasta când îngerii au venit şi Îi slujeau (Mt. 4, 11). Ei au suit şi coborât când au proclamat bunele vestiri ale Naşterii Lui şi au strigat: Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace (Lc. 2, 14), când au venit la Maria şi de asemenea, când au venit la Iosif.

Domnul nostru a făcut prezentul o dovadă a viitorului. După puterile pe care i le arătase deja, Natanael avea să fie gata să creadă lucrurile cele mai mari care vor urma.

(Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Evanghelia după Ioan 21.1, traducere pentru Doxologia.ro de Iosif Agaton)