M\u0102N\u0102STIREA R\u00c2ME\u021a<\/p>\n
<\/p>\n
La circa 12 km vest de Aiud, 17 km nord-vest de Teiu\u0219 \u0219i 36 km nord-vest de Alba Iulia, \u00een comuna R\u00e2me\u021b, jude\u0163ul Alba, \u00een valea \u00eengust\u0103 \u0219i st\u00e2ncoas\u0103 s\u0103pat\u0103 de apa Geoagiului (dacica Germisara) \u00een Mun\u021bii Trasc\u0103ului, se afl\u0103 M\u0103n\u0103stirea R\u00e2me\u0163, o str\u0103veche vatr\u0103 de rug\u0103ciune \u015fi cultur\u0103, ridicat\u0103 cu dragoste de Dumnezeu \u015fi cu jertf\u0103, un l\u0103ca\u015f ap\u0103rat sute de ani de credin\u0163a celor ce-\u015fi duc zilele aici.<\/p>\n
M\u0103n\u0103stirea, dominat\u0103 de pere\u021bi de calcar ce se ridic\u0103 de o parte \u0219i de alta a v\u0103ii Mogo\u0219ului, este considerat\u0103 prima \u015fi cea mai organizat\u0103 m\u0103n\u0103stire din Mun\u0163ii Apuseni, care a d\u0103inuit p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, \u015fi ascunde \u00een zidurile sale firave ne\u015ftiute taine \u015fi legende. Biserica situat\u0103 \u00een locul numit \u201eValea M\u0103n\u0103stirii\u201d, cu hramul Izvorul T\u0103m\u0103duirii, mai este denumit\u0103 \u015fi \u201dGr\u0103dina raiului din Apuseni\u201d, av\u00e2nd nu numai un rol religios, na\u021bional, ci \u015fi un deosebit rol de instruire \u0219i cultural.<\/p>\n
Prima atestare documentar\u0103 a bisericii vechi a m\u0103n\u0103stirii este din secolul al XIV-lea, ea fiind identificat\u0103 dup\u0103 inscrip\u0163ia, datat\u0103 2 iulie 1377, \u00een limba slavon\u0103, descoperit\u0103 \u00een anul 1966 pe al treilea strat de pictur\u0103 al vechiului l\u0103ca\u015f de cult: \u201eAm scris eu p\u0103c\u0103tosul rob al lui Dumnezeu Mihu, adic\u0103 zugravul de la Cri\u015ful Alb, cu \u00eencuviin\u0163area arhiepiscopului Ghelasie \u00een zilele regelui Ludovic \u00een anul 6885 (1377), luna iulie 2\u201d.<\/p>\n
Vechea biseric\u0103 a M\u0103n\u0103stirii R\u00e2me\u0163 a fost ridicat\u0103 de c\u0103lug\u0103rii Ghenadie \u015fi Romulus, \u00een anul 1375, pentru a-i g\u0103zdui pe eremi\u0163ii care tr\u0103iau \u00een pe\u015fterile mun\u0163ilor din jur, toponimul R\u00e2me\u0163 deriv\u00e2nd din eremit (pustnic), duc\u00e2nd la concluzia c\u0103 a fost \u00eentemeiat\u0103 de c\u0103lug\u0103rii retra\u015fi \u00een sih\u0103strie la ad\u0103postul st\u00e2ncilor de aici. Potrivit cercet\u0103rilor istorice, aici exista o vatr\u0103 monahal\u0103 \u00eenc\u0103 mai veche, din secolul al XIII-lea, din jurul anului 1214.<\/p>\n
\u00cen anul 1506, m\u0103n\u0103stirea a intrat sub ocrotiorea domnitorului Radu Vod\u0103 al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, care a primit de la regele Vladislav mo\u015fia de la Strem\u0163 din \u0163inutul R\u00e2me\u0163ilor, ea beneficiind de \u00eengrijirea familiilor boiere\u015fti care aveau \u00een proprietate domeniul.<\/p>\n
Pe parcursul anilor, m\u0103n\u0103stirea \u015fi biserica s-au mai aflat sub protec\u0163ia lui Matei Corvin, ca \u015fi a lui Mihai Viteazul, cel care a ref\u0103cut-o, fiind unul dintre pu\u0163inele l\u0103ca\u015fe de cult care au r\u0103mas ortodoxe \u00een secolul al XVIII-lea, p\u00e2n\u0103 la cele dou\u0103 distrugeri ale ei, cunoscute \u00een perioada fr\u0103m\u00e2ntat\u0103 de lupte ale rom\u00e2nilor transilv\u0103neni pentru ap\u0103rarea ortodoxiei.<\/p>\n
Prima dat\u0103, m\u0103n\u0103stirea a fost atacat\u0103 cu tunurile de c\u0103tre generalul Bukow, moment consemnat \u00eentr-un limbaj profetic de unul dintre c\u0103lug\u0103ri: \u201escris-am eu Silvestru monahu c\u00eend au stricat necredincio\u015fii m\u0103n\u0103stirea de la R\u00eemet \u015fi cea de la Geoagiu, la anul 1762, \u00een august 20, \u00eentr-o zi de s\u00eembata spre pieirea loru\u201d.<\/p>\n
\u00cen anul 1785, dup\u0103 \u00eencerc\u0103ri de refacere a bisericii, aceasta este din nou distrus\u0103, ca represalii pentru participarea localnicilor la r\u0103scoala lui Horea, Clo\u015fca \u015fi Cri\u015fan, \u00eens\u0103 \u00een anul 1792, biserica avea s\u0103 fie ref\u0103cut\u0103.<\/p>\n
\u00cencep\u00e2nd cu acel an, p\u00e2n\u0103 \u00een 1940, via\u0163a monahal\u0103 a m\u0103n\u0103stirii a fost \u00eentrerupt\u0103.<\/p>\n
M\u0103n\u0103stirea s-a redeschis \u00een anul 1940, devenind ob\u015fte de c\u0103lug\u0103ri, iar \u00een 1955 sinodul hot\u0103r\u0103\u015fte transformarea ei \u00een m\u0103n\u0103stire de maici, care au p\u0103strat cu sfin\u0163enie r\u00e2nduiala monahal\u0103.<\/p>\n
\u00cen anul 1959, l\u0103ca\u015ful este desfiin\u0163at de autorit\u0103\u0163ile comuniste, fiind interzise slujbele, iar maicile au fost alungate, \u00eens\u0103 \u00een anul 1962, acestea revin \u00een m\u0103n\u0103stire, sub \u201eacoperirea\u201d unei sec\u0163ii de covoare, care func\u0163ioneaz\u0103 \u015fi \u00een prezent, pentru ca \u00een anul 1969 a\u015fez\u0103m\u00e2ntul s\u0103-\u015fi recapete statutul oficial.<\/p>\n
\u00cen toat\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103, Dumnezeu s-a \u00eendurat de suferin\u0163ele maicilor, astfel c\u0103 acestea au fost sprijinite de p\u0103rintele duhovnic Dometie Manolache, care a trudit pentru a-\u015fi \u00eendeplini sfintele rosturi, au muncit pentru a schimba fa\u0163a m\u0103n\u0103stirii, au fost renovate cl\u0103dirile vechi, au fost construite altele noi.<\/p>\n
Construc\u0163ia reprezint\u0103 o etap\u0103 evoluat\u0103 a arhitecturii rom\u00e2ne\u0219ti \u00een Transilvania \u00een care este sesizabil\u0103 tendin\u021ba de \u00eenlocuire a stilului gotic \u0219i de adaptare a exigen\u021belor cultului ortodox.<\/p>\n
Biserica Veche este construit\u0103 din piatr\u0103, \u00een form\u0103 de nav\u0103 dreptunghiular\u0103, cu o bolt\u0103 cilindric\u0103, iar \u00een partea de apus are o tind\u0103 deasupra c\u0103reia se \u00eenal\u0163\u0103 un turn masiv. Monumentul, restaurat ultima dat\u0103 \u00een anii 1987-1989, p\u0103streaz\u0103 fragmentar\u00a0 mai multe straturi de pictur\u0103 de valori artistice diferite, primul strat fiind realizat \u00een jurul anului 1300.<\/p>\n
Al doilea strat de pictur\u0103, de o mare valoare, at\u00e2t documentar\u0103 c\u00e2t \u0219i artistic\u0103, poate fi datat cu precizie, a\u015fa cum aminteam, datorit\u0103 inscrip\u021biei de pe coloana din dreapta a bisericii unde putem citi at\u00e2t anul 1376, c\u00e2t \u0219i numele me\u0219terului, Mihu de la Cri\u0219ul Alb, \u0219i cel al Arhiepiscopului Ghelasie, egumen al m\u0103n\u0103stirii \u0219i primul Arhiepiscop rom\u00e2n-ortodox\u00a0 din Transilvania. Pictura lui Mihu se deta\u0219eaz\u0103 prin m\u0103iestria desenului, sim\u021bul culorilor, varietatea fizionomiilor, precizia \u0219i frumuse\u021bea grafiei.<\/p>\n
Un alt strat de pictur\u0103 de factur\u0103 post-br\u00e2ncoveneasc\u0103, dateaz\u0103 din anul 1749, av\u00e2nd, de asemenea, o cert\u0103 valoare artistic\u0103.<\/p>\n
Pu\u0163ini \u015ftiu c\u0103 biserica veche s-a aflat \u00eentr-o stare de degradare avansat\u0103, fiind salvat\u0103 \u00een anul 1988, \u00een urma unui complicat proces de ridicare a construc\u0163iei.<\/p>\n
Astfel, episcopul Emilian a v\u0103zut la M\u0103n\u0103stirea Schitul Maicilor din Bucure\u015fti, prima lucrare de translare a unei cl\u0103diri, o construc\u0163ie ce c\u00e2nt\u0103rea 750 de tone \u015fi pentru a fi adus\u0103 \u00een locul stabilit a fost nevoie de 5 mi\u015fc\u0103ri pe o suprafa\u0163\u0103 de 245 de metri \u015fi o ridicare de la p\u0103m\u00e2nt de 1,6 metri.<\/p>\n
La R\u00e2me\u0163, r\u00e2ul Geoagiu a adus aluviuni, apa se infiltra \u00een biseric\u0103 \u015fi orice \u00eencercare de a sc\u0103pa de infiltra\u0163ii a fost sortit\u0103 e\u015fecului, dup\u0103 ce aici, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, au venit echipe de speciali\u015fti, f\u0103r\u0103 a g\u0103si solu\u0163ii.<\/p>\n
La 8 august 1988, o echip\u0103 condus\u0103 de dr. ing. Eugeniu Iord\u0103chescu a demarat un proces ambi\u0163ios, \u00een urma c\u0103ruia vechea biseric\u0103 a fost \u00een\u0103l\u0163at\u0103 cu 2,08 metri. S-a folosit o tehnic\u0103 prin care s-a urm\u0103rit mereu p\u0103strarea orizontalit\u0103\u0163ii, iar pe conturul bisericii au fost montate aparate maister, care semnalau orice \u00eenclinare a edificiului. L\u0103ca\u015ful de cult a fost ridicat manual, folosindu-se 24 de prese \u2013 12 active \u015fi alte 12 pasive, cu un pas de 10 cm.<\/p>\n
Interesant este faptul c\u0103 \u00een timpul lucr\u0103rilor la funda\u0163ia bisericii s-au g\u0103sit 20 de schelete, ce au fost duse la Institutul de Antropologie de la Ia\u015fi, exper\u0163ii stabilind c\u0103 o parte din acestea dateaz\u0103 din secolul XI, iar celelalte din secolul XVII, fiind r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele unor b\u0103rba\u0163i ce nu au tr\u0103it mai mult de 50-60 de ani \u015fi care erau lacto-vegetarieni. Tocmai de aici se trage concluzia c\u0103 e posibil ca aici s\u0103 fi fost un centru monahal puternic, \u00eenainte de anul 1377.<\/p>\n
Vechea biseric\u0103 are \u015fi un subsol, cu o \u00een\u0103\u0163ime de 1,60-1,70, ce poate fi pus \u00een valoare, \u00eens\u0103 amenajarea sa a fost mereu dificil\u0103 din cauza \u00een\u0103l\u0163imii \u00eenc\u0103perii.<\/p>\n
Biserica nou\u0103 are ca hramuri Adormirea Maicii Domnului \u0219i Sfin\u0163ii Apostoli Petru \u0219i Pavel, fiind construit\u0103 din zid, \u00een form\u0103 de cruce, \u00een anii 1982-1986, cu ajutorul mai multor ctitori, a credincio\u0219ilor \u0219i cu osteneala soborului m\u0103n\u0103stirii.<\/p>\n
Construc\u0163ia, de dimensiuni monumentale, este \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een altar, naos \u0219i pronaos, cu un pridvor deschis, sus\u021binut din st\u00e2lpi mari de piatr\u0103 \u0219i cu pardoseal\u0103 de marmur\u0103, ca \u0219i biserica. Pictura bisericii noi s-a realizat \u00een perioada 1988-1991, autori fiind pictorul Grigore Popescu \u0219i ucenicii lui, cu contribu\u021bia financiar\u0103 a preotului Alexandru Leu, a Elenei, so\u021bia sa, \u0219i a altor donatori. Sfin\u0163irea bisericii a avut loc la 30 iunie 1992, cu acest prilej fiind canonizat Sf\u00e2ntul Ghelasie, egumenul m\u0103n\u0103stirii, \u0219i prim-Arhiepiscop al Transilvaniei \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XIV-lea.<\/p>\n
La R\u00e2me\u0163 exist\u0103 \u015fi un remarcabil muzeu, \u00eenfiin\u0163at \u00eenc\u0103 din anul 1969, vis-a-vis de biseric\u0103. La r\u00e2ndul ei, cl\u0103direa ce g\u0103zduie\u015fte muzeul a avut de suferit din pricina camioanelor de mare tonaj care au trecut prin curtea m\u0103n\u0103stirii la momentul construirii noii biserici \u015fi a chiliiilor, iar pere\u0163ii s-au fisurat.<\/p>\n
Aici sunt g\u0103zduite exponate de valoare arheologic\u0103, etnografic\u0103 \u0219i bisericeasc\u0103 deosebit\u0103, precum icoane pe lemn \u0219i sticl\u0103, carte veche, obiecte etnografice \u015fi de cult. Vizitatorii pot admira aici piatra din Sf\u00e2nta Golgota, adus\u0103 de la Ierusalim, o piatr\u0103 cu rugul Maicii Domnului de la Muntele Sinai \u015fi obiecte de \u00eembr\u0103c\u0103minte specifice portului popular din zon\u0103.<\/p>\n
Sunt expuse \u015fi icoane foarte vechi, din anii 1764, 1792 \u015fi 1849, o banc\u0103 din lemn de la prima \u015fcoal\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, o ma\u015fin\u0103 de calculat, dar \u015fi desagii cu care p\u0103rintele Dometie, devenit preot duhovnic la R\u00e2me\u0163, \u00een anul 1959, fiind c\u0103utat de credincio\u015fi pentru puterea sa duhovniceasc\u0103, se plimba pe dealuri.<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
M\u0102N\u0102STIREA R\u00c2ME\u021a La circa 12 km vest de Aiud, 17 km nord-vest de Teiu\u0219 \u0219i 36 km nord-vest de<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":2504,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","footnotes":""},"categories":[5],"tags":[],"class_list":["post-2468","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-locale"],"yoast_head":"\n